Etichete
Dumnezeu, open theism, protestant, scolastic, teism deschis, teologie
Teismul deschis a fost chemat în existenţă de eşecul teologiei scolastice protestante care spera să-l poată epuiza pe Dumnezeu în tomuri sistematice.
Însă Dumnezeu a prostit pe cei înțelepți în felul lumii și s-a descoperit pruncilor.
Open Theism was brought into existence by the failure of protestant scholastic theology that hoped to drain God in systematic tomes.
But God fooled the wise men after flesh and revealed Himself to children.
Vasile 
Daca as fi scris eu postul tau, in loc de parafraza dupa Matei 11:25, as fi scris: „Fiindca macar ca L-au cunoscut pe Dumnezeu, NU L-AU PROSLAVIT CA DUMNEZEU…ci S-AU DEDAT LA GANDURI DESARTE si inima lor fara pricepere s-a intunecat” (Romani 1:21) Sorry, teismul deschis este o reactie de pendul la determinismul calvinist, ‘throwing the Baby with the bathwater”. Si determinismul si teismul deschis au o metoda teologica pe care o resping. Discutia e lunga si ma tem ca nu am timp de ea acum, dar putem sa o reluam la un moment dat. Cercetarea mea doctorala se concentreaza pe articularea unei cai de mijloc intre determinism si teism deschis cu ajutorul unui model teatral.
Pe scurt zic doar ca, din punct de vedere logic, omniscienta (ii spun omniscienta nu prestiinta, fiindca resping ideea ca Dumnezeul este o fiinta temporala) nu exclude libertatea in sens libertarian, atata vreme cat exista o distinctie clara intre prestiinta (pre- in sens logic, nu temporal) si determinare. Stephen Williams, indrumatorul meu de doctorat, clarifica distinctia asta in urmatorul paragraf. Merita citit. „Supposing I say I am free at time t to drink coffee or to drink cocoa. Suppose God foreknows that I shall drink coffee. I cannot do what God foreknows that I shall not do, for this falsifies God’s knowledge, which is impossible. Therefore, I can not drink cocoa. And therefore, if I drink the coffee, I do so without doing it freely – the incompatibilist view of divine foreknowledge and determination and free will.
Consider a response to this. To say that God foreknows that I shall drink coffee is an incomplete description of what is foreknown. What God foreknows is that I shall freely drink coffee. What must come about now is not my drinking of coffee, simpliciter, but my freely drinking coffee. ’Necessarily, I shall drink coffee’ means: “God foreknows that I shall drink coffee, so it is necessarily the case I shall drink it.” NOT: “I shall drink coffee necessarily rather than freely.” So I am free to drink cocoa? Yes. So am I free to do what God knows I shall not do? Yes: I am free in the sense that I have the power at t. But I certainly shall not drink cocoa at t. It is not that I can not do what God knows I shall not do. It is rather that I never shall not do what God knows I shall not do. In this scenario, God knows the future as he knows the past, as a fait accompli, but by so knowing it, he no more robs freedom of its place than he does by virtue of his knowing the past.”
As fi perfect de-acord cu tine daca expresia „teologiei scolastice protestante” nu mi s-ar parea ancronica!
As fi de acord cu tine daca mi-ai spune de ce expresia e anacronica.
https://www.google.ro/search?q=protestant+scholasticism
Recomand, în sensul celor spuse de Natan o cărțulie – cred că se mai găsește – a lui Ted Honderich, Cât de liber ești?, care deși tratează subiectul pe premise filosofice pe o linie ideatică trasată între extreme reprezentate de Hume și Kant, ridică unele probleme de compatibilitate (nedialectic) între cele două concepte pe care mintea omenescă nu le poate încă armoniza în mod convenabil, nici în plan teologic: determinism și libertate.
Am propus un mic poll, la un moment dat, inspirat din carte: http://dyobodiu.wordpress.com/2012/12/06/invitatie-la-un-joc-despre-determinism-credinta-si-alegeri-destepte-pe-bani-buni/