Pe când Eva savura fructul plăcut la privire și de dorit a deschide mintea cuiva lui Adam încă nu îi crescuse barba.
intuiție
27 Miercuri feb. 2013
Posted in default
Vasile
%d blogeri au apreciat:
27 Miercuri feb. 2013
Posted in default
Și eu care credeam că Dumnezeu l-a făcut cu barbă din prima, după asemănarea Sa (din fresca lui Michelangelo, de pildă)
Dyo, nu am spus că știu. Doar intuiesc. Din desfășurarea întâmplării. Eva a fost sprințară, curioasă, Adam absent, meditativ, Eva liberă, exploratoare, Adam privea, tăcea, era eventual fermecat de nurii ișei. Dar el cunoștea porunca, și Eva o cunoștea, dar nu a crâcnit la sofismele șarpelui, și Eva a înghițit sofismele cu totul.
Aud că în ortodoxie creșterea în asemănare cu Dumnezeu implică, la un moment dat, și asemănare fizică, inclusiv în privința bărbii Celui Îmbătrânit de Zile. Asta mi-a spus-o un amic calvinist :-)