Să notăm că Dumnezeu dă trupul. La fel o fi și la oameni, dacă la semințe e așa. Că doar omul este mai valoros decât multe vrăbii ce ciugulesc grâu. Și cum atlfel ar putea fi trupul templu al Duhului Sfânt dacă trupul nostru ar fi profan și n-ar fi de la Dumnezeu și pentru Dumnezeu?

dyo

Științele naturale par să fi elucidat misterul germinării unei semințe, felul în care tainicele resorturi, atent îmbinate într-o boabă minusculă, conduc la ceea ce va fi mai târziu o frumoasă plantă. Totul se desfășoară în sfera naturalului: dacă pui sămânța în pământ atunci când trebuie și îi asiguri apoi minimele condiții necesare dezvoltării, procesul care va urma se va derula pe coordonate la fel de sigure precum cele ale mecanicii lui Newton.

Cu toate astea, un apostol mai puțin inițiat într-ale biologiei, victimă a ignoranței unui veac încă neștiutor și înapoiat, se hazardează să ne atragă atenția, într-o scrisoare de-a sa, de un factor esențial necesar procesului trecerii de la sămânță la plantă:

Și când sameni, sameni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânță.
Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voiește; și fiecărei semințe îi…

Vezi articol original 272 de cuvinte mai mult

Anunțuri