Mentalitate crestina greaca antica vs. mentalitate moderna

Etichete

citate, Jaroslav Pelikan

„Idelurile originalitatii si creativitatii, atat de iubite de mare parte a gandirii teologice moderne, au fost respinse inca din primele veacuri de catre ganditorii crestini vorbitori de limba greaca, ce considerau ca „palavrageala despre noutate [kainotomia]” si „pofta de inovatie [neoteropoia]” sunt caracteristice ereticilor, prin contrast cu continuitatea si „succesiunea [diadochai] de la sfintii apostoli” care marcheaza adevarata ortodoxie.”

Jaroslav Pelikan, Credo, Polirom 2012, p. 340

Reclame

Ce este un fundamentalist?

Etichete

citate, fundamentalism, seth godin

„Fundamentalistul este persoana care decide dacă un fapt este sau nu acceptabil religiei sale înainte să-l cerceteze. O persoană curioasă îmbrățișează tensiunea dintre religia lui și lucrul nou, se frământă cu acesta și apoi decide dacă să îmbrățișeze ideea sau să o respingă. Ce vedem este că fundamentalismul nu are nimic de a face cu religia ci este complet dependent de perspectiva cuiva indiferent de religia acestuia.” (Seth Godin, antreprenor, autor și vorbitor)

Matei 7:12

Etichete

citate

„Nu trebuie să comparăm ce-i mai rău în religia altuia cu ce-i mai bun în a noastră.

Al-Qaeda nu este reprezentativă pentru Islam după cum nici pastorul care a ars Coranul sau Ku Klux Klan nu sunt reprezentativi pentru urmașii lui Isus.”

Ed Stetzer, ChristianityToday.com

Prima afirmație s-ar putea traduce și cam așa: Nu trebuie să comparăm ce-i mai rău în ortodoxie cu ce-i mai bun la pocăiți.

De ce au așa mare succes blogurile?

Etichete

bloguri, citate

Azi dimineață era 17 postări scrise de evanghelici în top 100 WordPress limba română.

De ce blogurile evanghelice sunt așa citite? De ce evanghelicii au un interes așa mare pentru ele?

Unul din răspunsuri l-am citit azi:

Nevoia oamenilor de a fi informați și inspirați de chestii bune este de nesăturat. (People’s need to be informed and inspired by the good stuff is insatiable.) – Hugh Macleod

Asta în general. La evanghelici reprezentativitatea procentuală în top 100 WordPress (azi este 17%) este mult mai mare decât procentul evanghelicilor în populația țării: 4%. Opinam într-o conversație recentă că motivul acestei disproporționalități se explică prin faptul că evanghelicii au mai puține agore publice de discuții, povești, dezbateri și atunci se „refugiază” în bloguri.

Voi ce credeți? Care este motivul pentru care blogurile evanghelice sunt așa citite?

Cum își formează copiii imaginea despre Dumnezeu?

Etichete

citate, copii, Dumnezeu

„Potrivit autoarei Ashley Merryman, copiii nu-și formează imagine despre Dumnezeu bazată în principal pe ceea ce le spun părinţii lor. Mai degrabă, copii își formează o imagine despre Dumnezeu bazată pe modul în care îi tratează părinţii.

Părinţii care demonstrează atât autoritate cât și iertare își influențează copiii să deducă acelaşi lucru despre Dumnezeu. Părinţii care accentuează pedeapsa implică faptul că Dumnezeu manifestă și El aceste caracteristici.

(Interesant, copii cu părinţi în mare parte absenţi nu presupun că Dumnezeu este absent ci mai degrabă ei Îl înţeleg adesea pe Dumnezeu ca părinte surogat..)”

http://blog.christianitytoday.com/women/2010/11/teaching_kids_about_god.html

Vasile Taloș: miscarea baptista are nevoie atat de echilibrul si stabilitatea institutionala, cat si de provocarea profetica si mobilizarea spirituala din partea unor lideri vizionari

Etichete

baptişti, citate

„Prin natura lor, institutiile de reprezentare au menirea de a veghea la pastrarea valorilor biblice si a traditiei evanghelice; chiar de a solidariza bisericile in fata unor pericole; dar nu pot da nastere unor miscari spirituale viguroase. In Israel, preotul conducea inchinarea rituala si pastra traditia; profetul, dimpotriva, provoca poporul spre noi orizonturi spirituale si demola formalismul religios. Miscarea baptista are nevoie atat de echilibrul si stabilitatea institutionala, cat si de provocarea profetica si mobilizarea spirituala din partea unor lideri vizionari.
…
In zadar tinem predici prin care vestejim lupta pentru pozitii, daca in biserica „inaltam” functiile si nu „eliberam” slujirea.”

http://lascaupetru.wordpress.com/2010/11/29/vasile-talos-vizionari-ai-lui-christos/

„Scriptura nu a fost reductibilă la un ‘text'”

Etichete

citate

Pentru mai mult de un mileniu […] Scriptura nu a fost nici reductibilă la un „text” scris nici inteligibilă în afara unei economii divine a semnificației.

For over a millennium […] the scriptural Bible was neither reductible to a written “text” nor intelligible outside a divine economy of meaning.

Michael C. Legaspi, The Death of Scripture and the Rise of Biblical Studies, citat în alonewithothers.wordpress.com

(Un credincios iscusit ar putea scrie un eseu foarte interesant despre textificarea Scripturii în lumea protestantă și neo-protestantă, dacă nu cumva un astfel de eseu a și fost scris.)

Andrei Pleșu despre parabolele evanghelice

Etichete

Andrei Pleșu, citate, evanghelie, parabole, pilde

„Tendinţa enormei literaturi exegetice privind parabolele evanghelice este – cu unele, puţine, excepţii – aceea de a extrage din lectura textelor o doctrină coerentă, un sistem de reguli morale, anunţuri profetice şi sentinţe înţelepte, care, laolaltă, ar alcătui substanţa unei „filozofii“ creştine, susceptibile a se fixa într-o ideologie. Puţini iau notă (Paul Ricoeur de pildă) de subtila şi semnificativa „incoerenţă“ doctrinară a parabolelor luate în ansamblu. Ele încurajează, mai curînd, flexibilitatea hermeneutică, libertatea lecturii, efortul de adaptare a gîndirii la bogăţia infinită a cazurilor şi circumstanţelor individuale. Există parabole care pun accentul pe faptă şi altele care recomandă contemplativitatea. Unele stimulează radicalitatea comportamentală, altele discreţia, unele propun cuminţenia, altele riscul, unele inocenţa copilărească, altele maturitatea discernămîntului. „Modelele“ sugerate sînt recoltate, de regulă, din afara categoriei curente a „exemplarului“. Pe scurt, nimic nu e previzibil în parabole. „Filozofia“ lor e, credem, prima mare tentativă europeană de a submina ideologicul, de a demonta consecvenţele superficiale şi militantismul simplificator. O tentativă pe care Biserica instituţională nu pare să o fi asumat întru totul. ”

text & foto: dilemaveche.ro

Toate povestirile instruiesc

Etichete

citate, Clujul Evanghelic, morală, Philip Pullman, povestiri

„Toate povestirile instruiesc, fie că povestitorul intenționează  sau nu. Povestirile învață lumea pe care o creem. Povestirile învață moralitatea după care trăim. Povestirile învață moralitatea mult mai eficace decât perceptele sau instrucțiunile morale.”

Philip Pullman, autor al trilogiei Materiile Întunecate. Filmul Busola de Aur, care a fost proiectat și în România este făcut după scrierile lui Philip Pullman. Povestirile scrise de el sunt înrămate în paradigma atee. Deja există o evaluare din punct de vedere creștin a acestei trilogii: Shedding Light on His Dark Materials: Exploring Hidden Spiritual Themes in Philip Pullman’s Popular Series de Kurt Bruner, Jim Ware.

Profesorul Doug Groothuis despre dreptatea socială

Etichete

citate, Doug Groothuis, dreptate socială

Douglas Groothuis

Creștinii ar trebui să aibă o orientarea îndreptată spre Împărăția lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu avansează odată ce shalom (pacea cu Dumnezeu și înflorirea omenirii și a creației) este restaurată în toate domeniile vieții prin puterea reconciliatoare a lui Isus Cristos care are toate autoritatea în ceruri și pe pământ. Indivizii, familiile, organizațiile și guvernul civil au nevoie de influența oamenilor evlavioși și a principiilor evalvioase pentru a fi aduse înapoi în acord cu domnia Regelui Isus. Marea Trimitere ne cere să ucenicizăm și națiunile nu doar indivizii.

Aceasta cere, desigur, dreptate, milă și smerenie. Termenul “justiție (sau dreptate) socială“ este folosit uneori ca o descriere neutră a acordării de drepturi cuvenite oamenilor, a eliberării celor în nevoi și a aducerii integrității în politică. Totuși, termenul poate fi folisit și pentru a descrie o filosofie politică de stânga care țintește să redistribuie bogăția prin niveluri mari de taxe și mecanisme guvernamentale masive. Cred că această strategie este prost-îndrumată, combătută istoric și nebiblică. În Biblie statul este doar una din mai multe sfere de guvernare, printre care auto-guvernarea, guvernarea familiei, guvernarea școlii ș.a. – toate sub guvernarea providențială a Dumnezeului Triun. Abraham Kuyper a dezvoltat această idee de “suveranitate sferică”. Când statul este umflat dincolo de rolul său de bază de a impune contracte sociale, de a oferi siguranță domestică (poliție) și de a asigura securitatea față de dușmani străini, devine cu ușurință un idol opresiv.

Chiar dacă creștinii ar trebui să lucreze împotriva traficului uman și să pledeze pentru “cei mai neînsemnați dintre aceștia” aceasta nu înseamnă că o strategie politică de stânga este cea mai înteleaptă cale. Eu cred că nu este. Date fiind schimbările revoluționare recente în controlul federal guvernamental [al SUA] peste economie și indivizi, creștinii ar trebui să sprijine un stat mai mic, mai multă acțiune individuală și a bisericii în domeniul social, și rugăciune împreună pentru ca să “vie împărăția Ta”.

Mai mult, creștinii trebuie să se opună finanțării guvernamentale a avortului de vreme ce aceasta ajută la propagarea curgerii sângelui inocent în țara noastră. Ei ar trebui să lucreze pentru legi pro-viață și să trăiască vieți pro-viață, să afirme sanctiatea vieții etc. Avortul nu este o chestiune între multe altele ci este chestiunea socială de căpetenie a zilelor noastre.

Doug Groothuis este profesor de filosofie la Seminarul Denver. L-am intâlnit la Eger în Ungaria în cadrul forumului EuroLeadership din anul 2007.

Tradus cu permisiune. În original (engleză): Is Social Justice at the Heart of the Gospel?

Citat: hipermodernitate după postmodernitate

Etichete

citate

„În articolul The dead of Postmodernism and beyond (Philosophy Now, no. 58, 2006), Alan Kirby se înscrie în firava (încă) modă culturală a contestării paradigmei postmoderne. Lectorul de Literatură Engleză de la Universitatea Exeter ne atrage atenţia că de la sfârşitul anilor ’90 s-a intrat într-o logică a  unei noi hegemonii culturale asupra modurilor de a gândi, a  simţi,  a percepe şi de a imagina. Cu o uşoară condescendenţă, A. Kirby declară ferm: postmodernismul nu ne mai este contemporan. El a murit şi este îngropat! E adevărat, paradigma postmodernă mai este prezentă încă în mediile academice (vizibilă prin cartografierea spaţiilor bibliografice), în anumite opere literare sau în unele producţii ale culturii pop (mai ales în seriile de desene animate, cum ar fi Shrek şi The Incredibles, care mai păstrează tehnicile narative postmoderne, ca de exemplu distorsiunile temporale, intertextualitatea, realismul magic, ironia, umorul negru, neîncrederea/suspiciunea, pastişa, poioumena, etc.).” (Marius Corduneanu, A murit postmodernismul? Trăiască hipermodernismul! (Gilles Lipovetsky))

Și ce urmează după postmodernism?

„Hipermodernitatea este în esenţă o reafirmare a principalelor teze ale modernismului, doar că acum avem de a face cu excesul în toate ariile vieţii cotidiene. Este o modernitate la puterea n.” (idem)

E greu să ții pasul pastor fiind cu mersul vremurilor și să adaptezi discursul schimbărilor de paradigme, mai ales când nici una nu domină cu exactitate un areal geografic sau o cultură ci se suprapun și se combină în diferite proporții.

Fiind la o conferință acum doi-trei ani un pastor era necăjit că evanghelicii sunt încă ocupați cu critica postmodernismului când deja în unele medii academice postmodernismul ca paradigmă a cunoașterii a fost abandonat în favoarea realismului critic. Similar, Marius Corduneanu ne atenționează că unii autori vorbesc deja despre hipermodernitate, și asta din 2005.

Modernitate, postmodernitate, hipermodernitate …

„Chiar simt că mari mișcări filosofice sunt de fapt sorocite providențial de Dumnezeu să încerce și să corecteze Biserica atunci când a îmbrăcat o filosofie ca pe cea „corectă” (așa cum au făcut evanghelicii cu modernitatea).” (Paul Burkhart, What Does Theology Look Like When Responsibly Informed by Post-Modernity? Like This)

Citat: experiență și doctrină

Etichete

citate

„Teologia nu este vreo opțiune intelectuală care ne face creștini ‘isteți’; este înțelegerea harică care ne face discipoli credincioși” (James K. A. Smith, filosof)
…
Sociologul Steve Bruce a observat că spiritualitatea vestică este „implicit budistă”: vesticii, chiar cei creștini, sunt obsedați cu ceea ce se petrece înăuntru, cu experiențele spirituale. De obicei nu primim bucuroși vreo testare externă a gândurilor și acțiunilor noastre. Experiența subiectivă fură esența doctrinară și etică din fiecare religie.

The Mind Under Grace
Why a heady dose of doctrine is crucial to spiritual formation.
Darren C. Marks