Eu cred că scriitorul are datoria de a spune adevărul. Adevărul despre om. Are datoria să pună o oglindă omului în care să se poată privi şi să se poată recunoaşte, fără să fie foarte enervat de aflarea adevărului evident despre sine însuşi. Are datoria să arate angelicitatea omului, dar şi demonicitatea omului. Şi mai are o datorie. Aceea de a fi profet, sau vizionar. Are datoria să arate omului măcar dorul posibilităţii anulării demonicității. Dacă e capabil să pună o oglindă bună a angelicitatii şi a demonicitatii, va fi un scriitor genial. Dacă e capabil să fie şi profet, sau vizionar, să arate şi uşa spre ieşirea din labirintul demonicitatii, scriitorul va fi deja divin. Adică cu mandat divin.
(aici)