Dan Puric a fost prins în preacurvie de cuvinte

Etichete

Dan Puric, evanghelic, impietrire, judecata, lapidare, ortodox, pietre

Niște români din staulul zis evanghelic l-au prins pe Dan Puric (staulul ortodox) preacurvind cu cuvintele. L-au adus in piața publică și un judecător abil l-a găsit vinovat.

De data aceasta nu l-au mai ispitit pe Isus să capete acceptul (oricum neindispensabil) lapidării publice după legea lor evanghelică. L-au afișat pe Puric direct în fața lapidatorilor și s-a citit lapidar vina și sentința. Lapidatorii au scotocit bine în preaplinul inimii, au luat fiecare cuvinte împietrite de diferite mărimi și au început să-l împroaște.

La sfârșit s-au aplaudat unul pe altul găsindu-se buni și felicitându-se pentru necesara punere la punct a acestui sporovăitor fățarnic, în văzul tuturor, pentru ca orice alt eventual tupeist să ia aminte.

În vremea asta Isus scria ceva în colbul de pe drum cu capul plecat.

Un comentariu pe Facebook (08.01.2013) – Persoana divino-umană-întrupată Isus Cristos ca paradox unificator și revelatoriu

Etichete

contradictie, credinta, Cristos, divin, duh, fapte, intrupare, judecata, mântuire, paradox, Persoana, revelare, trup, uman, unificare

Mihai, părerea mea, şi a ta, sunt sigur, este că „cheia” de interpretare a Scripturii este Cristos. Cred că Scriptura trebuie citită într-o logică a paradoxului nu una a contradicţiei. Cred că versetele trebuie să se completeze unul pe altul, nu să fie înghiţite sau anihilate unul de celălalt.

Cristos este o persoană, să mă ierte Dumnezeu şi cititorii, paradoxală. Cine a mai pomenit ca cineva să fie şi Dumnezeu şi Om? Cine a mai pomenit ca cineva să fie şi Dumnezeu, şi Om, si să aibă şi Trup? Ai zice că dacă eşti Dumnezeu nu poţi fi om, şi dacă eşti om, nu poţi fi Dumnezeu. Şi dacă totuşi aceste ciudăţenii ar fi posibile, nu te-ai aştepta să le găseşti unite într-un trup de carne şi oase.

Aşadar, cu „cheia” Cristos, Scriptura probabil că se interpretează la fel, paradoxal-unificator. Dispar dihotomiile, dispare echivocul, dispare nesiguranţa, dispare ambiguitatea. Omul este trup sau duh? Mântuirea este prin credinţă sau fapte?